Un acoperiş pentru Iulia Biriş

Un acoperiş pentru Iulia Biriş

Asociaţia caritabilă „Maria Ionaşcu” îşi continuă acţiunea începută anul trecut, aceea de a strânge fonduri pentru ca Iulia Biriş să poată avea un cămin.

Iulia Biriş este unul dintre foarte mulţii din păcate copii de la noi loviţi năpraznic de soartă. Şi-a pierdut mai întâi mama. Apoi, şi-a pierdut tatăl, care îi spunea seara poezii, în loc de poveşti. De mamă, pentru că era foarte mică atunci când a pierdut-o, nu-şi mai aminteşte mare lucru. De tată, da! Acele poezii pe care, atunci când venea de la lucru, i le spunea în loc de poveştile înainte de a adormi. În rest, nici despre tată nu-şi mai aminteşte mare lucru, pentru că şi pe el l-a pierdut demult. Abia dacă-l mai poate descrie.

Rămasă fără părinţi, a ajuns într-un orfelinat. La Răsăuţi. Un loc în care a încercat, alături de alţi copii loviţi de soartă ca şi ea, să-şi continue viaţa. Cu privaţiunile unui orfelinat. Cu lipsa mamei şi a tatălui.

În orfelinat, Iulia Biriş a făcut un legământ cu ea însăşi în memoria tatălui. Un jurământ care a ajutat-o să treacă peste toate tristeţile de la casa de copii. Acela de a nu părăsi poezia. Şi pentru că tatăl nu mai era să i le spună, a începăut să şi le spună singură. Mai întâi frânturile pe care şi le mai amintea din cele pe care i le spunea tatăl. Dar fusese aşa de dedemult, că le-a isprăvit repede. Pentru a-şi putea ţine în continuare legământul pe care îl făcuse în memoria tatălui, a început să scrie ea poezii. Mai întâi stângace şi triste. De copil crescut la orfelinat. Apoi, din ce în ce mai luminoase. Poezia luase cu totul locul părinţilor pe care îi pierduse.

Poeziile au început să se înmulţească. Le păstra pe fiecare dintre ele, ca pe o seară petrecută cu tatăl ei. Aşa s-a născut primul volum de versuri. Iulia Biriş a fost remarcată la un concurs pentru tinerii creatori. L-a câştigat cu o poezie sfârşietoare, despre părinţi.

Acum, Iulia Biriş, care nu a avut niciodată de când şi-a pierdut părinţii altceva al ei decât poeziile pe care le scrie şi cele câteva haine primite de la orfelinat, a devenit adolescentă. Legile din România o obligă să părăsească orfelinatul. Cu averea pe care a strâns-o în toţi aceşti ani: poeziile şi cele câteva haine primite de la stat.

Fundaţia caritabilă „Maria Ionaşcu” are ambiţia ca Iulia Biriş să nu rămână sub cerul liber, atunci când va fi nevoită să părăsească orfelinatul. Deocamdată, este prea mică şi prea nepregătită pentru viaţă ca să se poată întreţine singură. Fundaţia caritabilă doreşte ca împreună cu dumneavoastră să-i găsească Iuliei Biriş un cămin. O locuinţă a ei. Cât de modestă, dar a ei. Unde să-şi ducă averea, poeziile, diplomele de la concursurile literare şi cele câteva haine. Unde să scrie în continuare. Unde să aibă o viaţă normală.