Proiectul „O casă pentru Iulia Biriş” are şi girul unei instituţii a statului român!

Proiectul „O casă pentru Iulia Biriş” are şi girul unei instituţii a statului român!

Iniţiativa Fundaţiei „Maria Ionaşccu”, aceea de a construi o casă pentru un copil necăjit, care nu a avut niciodată aşa ceva, începe să prindă contur.

La Suceava, trăieşte prin orfelinate de când se ştie, Iulia Biriş. Niciodată nu a aut o cameră a ei de fată, în care să-şi aşeze lucurile şi jucăriile, apoi să o reamenajeze când merge la şcoală, cu un birou şi rafturi pentru cărţi. O cameră a ai în care să fie singură, atunci când vrea să fie singură, să râdă, atunci când vrea să râdă, să plângă, atunci când vrea să plângă, să-şi invite colegii şi prietenii la o pizza şi un suc, să-i bârfescă pe profesori. Nimic din toate aceste lucruri fireşti pe care le are un copil cu familie. Penrru Iulia Biriş, „camera ei” a însemant un colţ dintr-un dormitor comun. Masa de prânz cu familia, din zilele de sărbătoare, era aceeaşi masă la cantină, cu un fel de mâncare ceva mai încropit decât în zilele obişnuite şi îmbunătăţită cu câte o felie de cozonac din donaţiile oamenilor cu suflet.

Şi totuşi, Iulia Biriş s-a încăpăţânat în toţi aceşti ani petrecuţi prin orfelinate, să infirme faptul că în marea lor majoritate, aceste aşezăminte nu sunt decât pepiniere pentru viitorii infractori, pentru viitorii toxicomani, pentru viitoarele prostituate traficate de către proxeneţi. Că şi copiii fără părinţi, fără camera lor, fără masa de prânz cu familia în zilele de sărbătoare, pot să răzbească în viaţă prin puterilor lor, fără să fie nevoie să devină infractori sau victime ale traficanţilor de droguri şi carne vie. Dacă vreţi, Iulia Biriş s-a încăpăţânat, fără să-şi dea seama, să se bată cu un sistem nepăsător, care la majorat îi azvârle efectiv în stradă pe copiii din orfelinate, fără să-i fi pregătit în niciun fel să trăiască cinstit într-o lume pe care nu o cunosc şi care nu le întinde nicio mână de ajutor.

Iulia Biriş a arătat că este ceva mai mult decât un copil care vrea să-şi facă în viitor o viaţă normală. A arătat că este sensibilă, talentată, că aceste calităţi, nu au fost demolate de viaţa dură din orfelinat. A fost remarcată într-o zi de 8 Martie. Cu o poezie. O poezie scrisă de ea pentru mama pe care nu a avut-o niciodată. Şi pentru că nimeni pe lume nu-i poate da mama pe care nu a avut-o niciodată, noi îi putem da altceva. Tot ceva ce n-a avut niciodată: o casă a ei. În care să-şi îndeplinească visul de a avea, în sfârşit, familia pe care nu a avut-o niciodată.

Începând de astăzi, dorinţa Fundaţiei „Maria Ionaşcu” de a construi o casă în care să stea Iulia Biriş, atunci când va trebui să părăsească orfelinatul, are şi girul unei instituţii a statului. S-a semnat un acord de colaborare cu DGASPC Suceava. Obiectul contractului este unul singur, şi foarte simplu: „colaborarea în cadrul proiectului „O casă pentru Iulia Biriş”.

Proiectul va conţine inclusiv organizarea de activităţi caritabile, de către Fundaţia „Maria Ionaşcu”.

Ce este specific la acest contract? Clauza care face să nu existe niciun fel de îndoială că banii strânşi din donaţii şi activităţi caritabile vor fi folosiţi strict pentru casa Iuliei Biriş.

S-a deschis un cont: RO04BRDE340SV8929046h3400. Acest cont este gestionat de către o persoană desemnată de DGASPC şi nu se poate umbla la el decât în momentul în care s-au strâns toţi banii pentru casă. Iar când s-au strâns, ei vor fi viraţi imediat în contul firmei de construcţii care va clădi casa Iuliei Biriş.

Împreună, suflet lângă suflet, să arătăm că se poate. Că şi un copil care a crescut toată viaţa în lipsurile de la orfelinat, poate avea o viaţă normală atunci când devine major.