Iulia Biriş, orfana-poetesă care are nevoie de un acoperiş deasupra capului

Iulia Biriş, orfana-poetesă care are nevoie de un acoperiş deasupra capului

În luna martie, Asociaţia caritabilă „Maria Ionaşcu” a fost concentrată pe marcarea celor două sărbători importante, care definesc această lună a anului. Mărţişorul, venirea primăverii, dar mai ales omagierea mamei, cu ocazia zilei de 8 Martie. Concursul organizat sub titlul: „Imaginea mamei în suflet de român”, care a devenit deja o tradiţie, pentru că s-a aflat la a patra ediţie, s-a bucurat de un real succes. El a fost câştigat de doamna Elena Voichiţa Toma, care s-a bucurat de o excursie de trei zile într-un loc excepţional, unul dintre cele mai încărcate de spiritualitate şi de istorie din România, Mănăstirea Suceviţa.

Organizarea şi desfăşurarea concursului, strângerea creaţiilor primite, jurizarea lor, toată această muncă organizatorică minuţioasă, care a necesitat răbdare dar, mai ales, timp, nu a însemnat că au fost uitate obiectivele mari de caritate pe care şi le-a propus asociaţia. Dimpotrivă!

Pentru că tot am pomenit de concursul: „Chipul mamei în suflet de român”, să ne reamintim că ediţia a treia a fost câştigată de Iulia Biriş. O adolescentă nu numai foarte talentată, ci şi cu o poveste de viaţă cutremurătoare. Iulia Biriş a rămas orfană de mamă încă de la o vârstă foarte fragedă. Poate şi de aceea scrie cu atâta sensibilitate despre mama de care nu-şi mai aduce aminte, pentru că a pierdut-o când era prea micuţă ca să aibă amintiri cu ea. A fost crescută de tată, care a muncit pe brânci pentru ca Iulia să aibă tot ce-i trebuie şi să nu simtă foarte tare lipsa mamei. Tot tatăl, în serile când venea rupt de la muncă, după ce mâncau împreună, a învăţat-o ce-i dragostea pentru poezie. Pentru literatură în general. „Recita atât de frumos. Şi ştia atât de multe poezii pe dinafară, deşi nu era un cărturar, ci un om simplu. Dar căruia îi plăcuse să citească.”- işi aminteşte Iulia Biriş cu nostalgie despre căldura unui cămin în care tatăl se străduia să facă să nu se simtă lipsa mamei.

Numai că în destinul fetiţei a venit încă o clipă cumplită. Şi-a pierdut şi tatăl. Atunci a ajuns la orfelinat. La orfelinatul din Rădăuţi. Unde, în ciuda vieţii deloc bogată în bucurii de la orfelinat, şi-a păstrat sufletul curat. Datorită poeziei pe care a început să o scrie, greutăţile, chiar vicisitudinile unei vieţi la casa de copiii nu au transformat-o într-un om rău, gata de orice ca să supravieţuiască. A supravieţuit creând poezii care, până la urmă, au făcut-o nu numai să câştige concursul organizat de Asociaţia caritabilă „Maria Ionaşcu”, ci şi să scoată un volum de versuri, ajutată de o membră a juriului pe care a impresionat-o cu stihurile sale.

Astfel, Iulia Biriş şi povestea ei tristă de viaţă a devenit o apropiată a Asociaţiei care acum vrea să meargă mai departe decât a-i acorda un premiu de literatură.

Iulia Biriş nu mai este un copil. Fetiţa care deprindea poeziile de la tată, a devenit acum o adolescentă care are ambiţia de a deveni psiholog. Ambiţie care începe să se materializeze, pentru că a luat admiterea la Facultatea de Psihologie. Nu vrea să fie un specialist oarecare. Un spiholog care să-şi deschidă un cabinet şi că sâştige bani din asta. Vrea să devină psiholog la un penitenciar. Este convinsă că experienţa ei tristă de viaţă o va ajuta să-i înţeleagă mai bine pe cei încarceraţi şi-i va putea sprijini mult mai bine cu terapiile sale. Pentru că şi ea a trecut prin clipe cumplite şi a aflat cum este din propria experienţă, nu din manuale.

Cu toate acestea, Iulia Biriş este în pragul de a mai fi o dată lovită de soartă. Legea de la noi prevede că un minor nu mai poate sta la casa de copii, din momentul în care devine major. Dar nici nu se îngrijeşte ce va face proaspătul major într-o lume pe care nu o cunoaşte şi în care nu este pregătit să trăiască. Acelaşi lucru o paşte acum şi pe Iulia Biriş. Să ajungă pe stradă, pentru că legea spune că nu mai poate locui în cămin. Pe stradă, unde tot ce a construit până acum, dar şi visele de viitor, se pot nărui într-o secundă.

Asociaţia caritabilă „Maria Ionaşcu” şi-a propus să-i dea un acoperiş deasupra capului Iuliei Biriş, când aceasta va trebui să plece în stradă. În stradă, pentru că nu are în altă parte unde se duce. De aceea, Asociaţia a organizat o strângere de fonduri. „O casă pentru Iulia Biriş. Nu o vilă, sau o locuinţă de lux. Ci o casă modestă, sau un apartament simplu la bloc. De unde să poată să-şi înceapă viaţa în lumea asta de care a despărţit-o până acum gardul orfelinatului. Deja, în cont s-u adunat fonduri. Suntem în Postul Paştelui. Un prilej nu doar să avem grijă ce mâncăm, nu numai să ne gândim la miracolul pe care îl aşteptăm cu toţii în fiecare an, ci să şi facem gesturi care să arate că suntem buni creştini. Că ne pasă de aproapele nostru, aflat în suferinţă. Donaţii pentru casa orfanei Iulia Biriş se primesc la:

RO04BRDE340SV89290463400